Cum să te îmbraci cu praştia

Ce e cu tineretul din ziua de azi? Se organizează cumva un concurs "Cum să arăţi bine când arunci hainele cu praştia pe tine"? Unde e simţul "fashion" din toată treaba asta? Şi ce dracu' e atât de "la modă"?

Femeia a renunţat demult la rochie, pentru simplul fapt că blugii se dau jos mai repede decât dresul şi rochia la un loc. Dar n-o să pot înţelege niciodată de ce e aşa de trendy să alături culori stridente aiurea, care nu fac altceva decât să dea o incredibilă durere de cap. Şi care nu fac altceva decât să scoată în evidenţă defectele.

Mă uit la fetele de liceu, mai ales cele cu care natura nu s-a zgârcit deloc, şi care arată ca nişte veritabile balene (iertare dacă am jignit animalul) îmbrăcate în blugi şi cu tricouri strâmte. Adică, "hai să ignorăm oglinda când ieşim pe uşă" sau "cum să mă îmbrac cât mai penibil". Oare ele nu se văd? De-acolo, de sus, de la nivelul gâtului, nu se vede cum şunculiţa dă să răzbată printre marginea tricoului şi curea?  Şi de ce cred că arată fantastic? În loc să-şi ascundă defectele, le scot în evidenţă. Mie-mi vine să le omor când le văd aşa. Şi, uite-aşa, şansele "to get laid" tind spre minus (infinit).

Şi de când e la modă să porţi sandale cu şosete? Mai ales când, în toate cărţile despre "dress to impress", e o gravă abatere de la codul vestimentar?

Şi de ce femeile ignoră rochiile?